„atunci a venit Petru la el și i-a spus: Doamne, cât de des va păcătui fratele meu împotriva Mea și Eu îl iert? până de șapte ori? Isus i-a zis: Nu-ți spun ție, până de șapte ori, ci până de șaptezeci de ori de șapte.”Mat. 18: 21-22 (Citește 21-35)
cât de des ar trebui să iertăm un frate sau o soră care păcătuiește împotriva noastră? Aceasta este întrebarea pe care Petru I-a pus-o lui Isus.
remarcați răspunsul lui Isus: „nu-ți spun până de șapte ori, ci până de șaptezeci de ori de șapte.”Isus nu a vrut să spună doar de 490 de ori, ci tot timpul! Ca și Domnul nostru, trebuie să fim întotdeauna „gata să iertăm” (Psalmul 86:5).pilda slujitorului neiertător ilustrează punctul de vedere al lui Isus către Petru. Un anumit servitor îi datora regelui o sumă atât de mare încât nu va putea niciodată să muncească și să-și ramburseze datoria. Când regele l-ar fi vândut cu dreptate și tot ce avea pentru a recupera cel puțin o parte din această datorie, slujitorul a pledat pentru milă. Regele a fost mutat la compasiune și a iertat întreaga datorie.
noi, ca primul slujitor din această parabolă, îi datorăm lui Dumnezeu o datorie mai mare decât putem plăti vreodată. Păcatele noastre împotriva Domnului Dumnezeu sunt atât de mari încât nu există nici o speranță ca noi să plătim sau să reparăm vreodată păcatele noastre-chiar și gândirea că am putea face acest lucru este o nebunie. Legea lui Dumnezeu cere să fim aruncați în închisoarea veșnică a iadului și să suferim acolo pentru totdeauna pedeapsa dreaptă pentru păcatele noastre. Cf. Rom. 3: 9ff.; 6:23a.
nu putem face altceva decât să pledăm pentru milă!și Dumnezeu, asemenea regelui din pilda lui Isus, este milostiv. El l-a trimis pe Singurul Său Fiu Născut în lume pentru a trăi o viață dreaptă și sfântă în locul nostru și apoi să plătească în întregime datoria păcatelor noastre și păcatele tuturor, suferind pedeapsa noastră dreaptă când a fost răstignit și a murit pe cruce. Dumnezeu a acceptat jertfa Sa ispășitoare și l-a înviat și, în Evanghelie, Dumnezeu ne oferă în Hristos milă în loc de judecată, iertare în loc de osândă veșnică. Cf. 1 Cor. 15: 3-4; Rom. 3: 21ff.; 5: 6ff.
când privim la Dumnezeu în credință, căutând milostivirea sa în Hristos Isus și de dragul jertfei ispășitoare a lui Hristos pe cruce, Dumnezeu iartă cu îndurare întreaga noastră datorie de păcat. „În măsura în care Est este de la vest, până în prezent a îndepărtat fărădelegile noastre de la noi” (Psalmul 103:12).
dar apoi există a doua parte a parabolei lui Isus. Același slujitor a ieșit și a găsit un slujitor care îi datora doar o sumă foarte mică și nesemnificativă în comparație cu datoria uriașă care îi fusese iertată. În loc să arate milă față de acest slujitor, așa cum i s-a arătat milă de Domnul său, el a refuzat să ierte această mică datorie și „l-a aruncat în închisoare, până când va plăti datoria.”când regele a văzut că compasiunea și iertarea Lui nu au avut niciun efect asupra acestui servitor neiertător, s-a mâniat și l-a dat chinuitorilor, până când va plăti tot ce i se datora.”
în viețile noastre pământești, alții păcătuiesc împotriva noastră de multe ori; dar această datorie a păcatului, deși poate părea mare pentru noi, este mică și nesemnificativă în comparație cu Marea datorie a păcatului pe care Domnul Dumnezeu ne-a iertat-o de dragul lui Isus. Ca rod al credinței noastre și ca rezultat al Marii milostiviri a lui Dumnezeu față de noi în Cristos Isus, trebuie să-i iertăm și pe cei care păcătuiesc împotriva noastră, chiar „până la șaptezeci de ori șapte” (cf. EF. 4:32).este așa cum a spus Isus în parabola sa: dacă refuzăm să iertăm din inimile noastre pe cei care păcătuiesc împotriva noastră, nici Tatăl nostru Ceresc nu ne va ierta; în schimb, el ne va arunca în focurile iadului pentru a plăti în întregime pedeapsa care ni se cuvine! Cf. Mat. 6:12,14-15.
iartă păcatele noastre, Doamne, Te implorăm, îndepărtează de la noi povara lor dureroasă, așa cum noi greșelile lor iertăm pe cine prin infracțiuni ne întristăm. Astfel, să locuim în caritate și să-i slujim fratelui nostru de bunăvoie. Amin. — „Tatăl nostru, Tu în cer de mai sus,” Martin Luther, TLH, Imnul 458, V. 6
religie pe 11/20/2019