Quechua

Quechuan, numit Runasimi în Quechua, de la runa „oameni” + Simi „vorbire,” este o familie de aproximativ 45 de limbi strâns legate vorbite în regiunea andină din America de Sud de aproape 10 milioane de oameni (Ethnologue).

diverse teorii cu privire la originile Quechua sunt aprig contestate. It i

s gândit de unii cercetători că Quechua originea pe coasta centrală a Peru în jurul anului 2600 î.hr. Regii Incași din Cuzco au făcut din Quechua limba lor oficială. Cu inca cucerirea Peru în secolul al 14-lea, Quechua a devenit Peru lingua franca. Imperiul Inca a înflorit în ceea ce este astăzi Peru din 1438 până în 1533 D.hr. Deși imperiul a durat doar aproximativ 100 de ani, Incașii au răspândit Quechua în zone care astăzi sunt Ecuador, Bolivia și Chile. Când conchistadorii spanioli au sosit în secolul al 16-lea d.HR., Quechua se răspândise deja pe o mare parte a continentului sud-American. Limbile au continuat să se răspândească în zone care nu făceau parte din Imperiul Inca precum Columbia, Brazilia și Argentina.

Status

• Quechua are statutul de limbă oficială în Peru și Bolivia, alături de spaniolă și Aymara. În zonele rurale, este utilizat pentru comunicarea de zi cu zi în contexte informale. Deoarece majoritatea vorbitorilor nativi din Quechua sunt analfabeți în limba lor maternă, rămâne în mare parte o limbă orală. În contexte formale, cum ar fi guvernul, administrația, comerțul, educația și mass-media, se folosește Spaniola. Singurul domeniu cultural în care Quechua este utilizat pe scară largă este muzica andină tradițională.
• deși educația în Peru este exclusiv în spaniolă, mulți profesori din școala primară folosesc o combinație de spaniolă și Quechua cu copii monolingvi vorbitori de Quechua. Eforturile de promovare a educației bilingve în Peru nu au avut succes.
• în Bolivia și Ecuador, există o mișcare de revitalizare a limbii, care a dus la introducerea de programe de educație bilingvă în aceste țări, deși eforturile sunt împiedicate de lipsa materialelor scrise în Quechua în general și a materialelor didactice în special.

dialecte

etnologul enumeră 45 de soiuri de Quechuan, împărțite în două grupe: Centrale și periferice. Acestea sunt listate ca limbi separate din cauza non-inteligibilității dintre ele. Nu există un acord asupra a ceea ce constituie un standard.

structura

sistem de sunet

sistemul de sunet din Quechua este relativ necomplicat cu 3 vocale și 14 consoane. Descrierea de mai jos se bazează pe varietatea Cuzco a limbii.

vocale

Quechua are trei foneme vocale, adică sunete care disting sensul cuvântului. Deoarece discursul vorbitorilor bilingvi de spaniolă-Quechua aproximează adesea sistemul cu cinci vocale al spaniolei, vocalele suplimentare sunt date între paranteze în tabelul de mai jos.

Close	i		u
Mid	(e)	.	(o)
Open		a

Consonants

Quechua has a relatively simple consonant system with only 14 consonant phonemes, i.e., sounds that make a difference in word meaning.

• nu există opoziții fără voce în cuvintele native Quechua, deci nici opririle, nici fricativele nu au exprimat omologi.
• în varietatea Cuzco din Quechua, fiecare oprire are trei forme: simplă, aspirată și ejectivă. Consoanele aspirate sunt pronunțate cu un puf de aer care însoțește eliberarea lor. Consoanele Ejective sunt pronunțate cu o închidere simultană a gloftisului. Nu există consoane ejective în limba engleză.

	plain	p	t		k	q
	aspirated	pʰ	tʰ		kʰ	qʰ
	ejective	p’	t’		k’	q’
	plain		s	tʃ			h
	aspiratedd			tʃʰ
	ejective			tʃ’
		m	n	ɲ
			l	ʎ
Flap or trill			r
		w		j

• /q/ no equivalent in English
• /p’, t’, k’, q’/ are ejective consonants with no equivalents in English
• /ɲ/ = first n în canion
• /t inqc/inqc/ nu are echivalent în engleză
• /j/ = Y În încă

stresul

stresul în Quechua cade în mod normal pe penultima (lângă-ultima) silabă a unui cuvânt.

gramatica

Quechua este un limbaj aglutinant. Cuvintele sunt construite din rădăcini de bază urmate de mai multe sufixe fiecare purtând un sens.

substantivele, adjectivele și pronumele

substantivele Quechua au următoarele caracteristici distinctive:

• Substantivele nu sunt marcate pentru gen. Dacă este necesar, distincțiile de gen se fac folosind cuvinte auxiliare specifice.
• nu există articole.
• markerul plural-kuna este opțional. Nu este folosit dacă numărul este clar din context.
• sufixul-ta este folosit pentru a marca obiectul direct.
• modificatorii preced substantivele, de exemplu, Casa Mare a lui hatun wasi.’
• posesia este marcată de sufixe, de exemplu, wasiy ‘casa mea,’ wasiyki ‘casa ta,’ wasin ‘casa lui.’
• Quechua distinge între o persoană incluzivă și exclusivă plural. Incluzivul ” noi ” include interlocutorul, exclusivul nu.

verbe

• verbe Quechua sunt marcate pentru persoană, timp, și aspect.
• verbele pot fi tranzitive, intransitive, legate sau existențiale.
• există două timpuri trecute. Unul indică Evenimente trecute care sunt direct experimentate, celălalt se referă la evenimente care nu au fost experimentate direct. Cele două timpuri sunt marcate cu sufixe diferite.
• propozițiile Quechua sunt marcate de un sufix probatoriu care indică dacă vorbitorul are cunoștințe personale despre o afirmație sau a dobândit informațiile prin zvonuri.
• pronumele obiect sunt încorporate în verb, de exemplu, rikuwanki ‘mă vezi,’ unde –wa– înseamnă ‘eu.’

ordinea cuvintelor

ordinea normală a cuvintelor în Quechua este subiect-obiect-Verb. Verbul vine în general ultimul într-o propoziție. Deoarece obiectele sunt marcate Explicit de sufixe, ordinea cuvintelor poate fi relativ liberă. Sufixul – qa-marchează subiectul propoziției, adică indică faptul că cuvântul reprezintă informații vechi sau cunoscute, de exemplu, alqoqa qarita kachuran ‘câinele, a mușcat un om,’ alqo qaritaqa kachuran ‘omul, a fost mușcat de un câine.’

vocabular

se estimează că până la o treime din vocabularul Quechua a fost împrumutat din spaniolă. Numărul cuvintelor împrumutate este atât de mare încât sunetele spaniole precum /f/, /b/, /d/, /g/ care au lipsit în Quechua devin acum parte a sistemului său de sunet. Câteva exemple de cuvinte de împrumut: sirbisa din spaniolă cerveza ‘bere,’ chufir din spaniolă chofer ‘șofer.’

mai jos sunt câteva cuvinte și fraze comune în Quechua.

Hello	Napaykullayki
Please	Allichu
Thank you	Sulpaiki
Excuse me (from Spanish dispensa)	Dispinsayuway
Yes	Aríi
No	Mana
Man	Qari, ghari
Woman	Warmi

Below are the numerals 1-10 in Cuzco Quechua.

1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
	HOQ	iskay	kinsa	tawa	pisqa	soqta	qanchis	pusaq	isqon	chunka

scrierea

înainte de sosirea spaniolilor și introducerea alfabetului Latin, incașii nu aveau o limbă scrisă.Singurele exemple incașe de informații înregistrate sunt șiruri înnodate cunoscute sub numele de khipu (sau quipu în ortografia spaniolă). În opinia unor cercetători, majoritatea khipu au fost aranjate ca șiruri înnodate atârnate de corzi orizontale pentru a reprezenta numere în scopuri de contabilitate și recensământ.Quechua a fost scrisă folosind alfabetul Roman de la cucerirea spaniolă a Peru. A apărut pentru prima dată în tipar în 1560 într-un dicționar de Domingo De Santo Tomas și în unele texte religioase. Până în secolul 20, Quechua a fost scrisă cu o ortografie spaniolă. În 1975, guvernul peruan a adoptat o nouă ortografie pentru Quechua care a înlocuit reprezentările bazate pe spaniolă ale anumitor sunete cu litere care reflectă mai exact pronunția lor în Quechua. Astăzi, există susținători și oponenți ai celor două ortografii. Oponenții susțin că noua ortografie face ca scrierea Quechua să fie mai greu de învățat pentru persoanele familiare cu spaniola. Susținătorii, pe de altă parte, sugerează că noul sistem se potrivește mai bine cu fonologia Quechua.

uitați-vă la articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din Cuzco Quechua.

JUQ UNQUIQEN (1)
Llapa runan Kay pachapi paqarin qispisqa, „libre” flisqa, allin kausaypi, chaninchasqa kausaypi kananpaq, yuyayniyoq, yachayniyoq runa kasqanman jina. Lapa runamasinwantaqmi wauqentin Jina munanakunan.Articolul 1 Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi. Ei sunt înzestrați cu rațiune și conștiință și ar trebui să acționeze unul față de celălalt într-un spirit de fraternitate.

știați?

aceste cuvinte au venit în limba engleză din Quechua prin spaniolă

coca	cuca, denumirea nativă a plantei
Condor	cuntur, denumirea nativă a păsării
guano	huanu ‘bălegar’	sacadat	ch ‘arki’carne uscată’
lama	lama, numele nativ al animalului (cu ortografie spaniolă)
Lima	asociat cu lima, peru, de unde planta a fost introdusă în Europa în jurul anului 1500. Numele orașului este corupt din Quechua Rimac, numele unui zeu Inca.
pampa	pampa ‘plain’
puma	puma, numele nativ al animalului
chinină	kina ‘Cinchona bark’ (din care este extras). Cinchona este un veșnic verde tropical despre care se crede că a provenit de pe versanții Anzilor din America de Sud.
Vicu Xiva	wikuna, numele nativ al animalului