recent am dedicat unul dintre articolele noastre de pe blog perfuziei de medicamente citostatice ca parte a chimioterapiei pentru tratarea diferitelor tipuri de cancer. Una dintre caracteristicile acestor medicamente este capacitatea lor iritantă sau vezicantă. Cu toate acestea, agenții chimioterapeutici nu sunt singurele medicamente cu aceste caracteristici. Astăzi, vom vorbi despre infuzarea altor medicamente vezicante, fără legătură cu chimioterapia, dintre care există mult mai mult decât ceea ce pot părea la început.
când vorbim despre medicamente vezicante, ne referim la medicamente care, datorită compoziției lor chimice, pot provoca leziuni vaselor de sânge prin care circulă atunci când se administrează o perfuzie intravenoasă. Aceste leziuni pot determina medicamentul să părăsească fluxul circulator și să invadeze țesuturile înconjurătoare, extinzând sfera leziunii și gravitatea acesteia. Aceasta este ceea ce este cunoscut sub numele de extravazare.
principalele medicamente vezicante non-citostatice
personalul medical trebuie să țină cont de faptul că multe dintre tratamentele utilizate cel mai mult cuprind medicamente vezicante, astfel încât primul pas pentru prevenirea extravazării este de a avea o bună înțelegere a ceea ce sunt acestea. În ciuda faptului că literatura medicală s-a concentrat în principal pe efectul vezicant al medicamentelor citostatice, există suficiente studii pentru a întocmi o listă:
lista roșie: medicamente vezicante cunoscute, citate în studii și rapoarte privind extravazarea de mai multe ori | lista galbenă: Vesicant drugs with fewer published cases of extravasation but which should, however be handled with caution. |
Calcium chloride | Acyclovir |
Calcium gluconate | Amiodarone |
Radio contrast material | Arginine |
Dextrose in > 12.5% concentrations | Dextrose in > 10% to 12.5% concentrations |
Dobutamine | Mannitol > 20% |
Dopamine | Nafcillin |
Epinephrine and norepinephrine | Pentamidine |
Parenteral nutrition solutions over 900 mOsm/l | Sodium phenobarbital |
Phenylephrine | Sodium pentobarbital |
Phenytoin | Potassium > 60 mEq/l |
Promethazine | Vancomycin |
Sodium bicarbonate | |
Sodium clorură în > 3% concentrații |
În plus față de cele menționate în tabel, există multe alte tipuri de medicamente cu efecte vezicante potențiale, deși mai mici, cum ar fi diazepam, propofol și vasopresină.după cum puteți vedea, multe medicamente vezicante sunt utilizate în mod regulat în orice spital. Intensitatea efectului vezicant și riscul de extravazare în consecință variază foarte mult în funcție de caracteristicile fizice și starea de sănătate a fiecărui pacient.
Precauții pentru prevenirea extravazării de la medicamentele vezicante
pe lângă cunoașterea medicamentelor care pot avea efecte vezicante, personalul medical trebuie să ia măsuri de precauție suplimentare atunci când administrează o perfuzie intravenoasă a acestor medicamente:
- evitați introducerea cateterului în zone de îndoire, cum ar fi fosa antecubitală.
- luați în considerare zonele care au fost perforate anterior atunci când luați în considerare unde să introduceți cateterul. De exemplu: dacă un pacient a avut anterior sânge extras din fosa antecubitală, utilizați celălalt braț.
- utilizați cel mai mic calibru de cateter posibil, permițând curgerea unei cantități adecvate de sânge, dar minimizând riscul de obstrucție și / sau tromboză.
- utilizați sifonul corect: nu toate medicamentele vezicante pot fi perfuzate în sifonii periferici. Dacă aveți îndoieli, consultați Departamentul de farmacie al Spitalului.
- asigurați-vă corect că cateterul nu se mișcă, dar fără a-l bloca, astfel încât punctul de inserție să poată fi văzut.
- verificați dacă sifonul este permeabil.
- monitorizează frecvent sifonul, verificând semnele de extravazare.
- cunoașteți antidoturile adecvate și tratamentul care trebuie aplicat imediat la primul semn sau suspiciune de extravazare, întotdeauna așa cum este prescris de medicul relevant.
- informați pacientul și / sau rudele acestuia cu privire la măsurile de precauție care trebuie luate.
instruirea și actualizarea personalului medical este esențială pentru prevenirea leziunilor de extravazare, în special atunci când se utilizează medicamente noi sau rare, deoarece cunoașterea potențialului vezicant al acestora este necesară pentru luarea măsurilor preventive adecvate.