etimologia lui Iehova

Iehova

Iehova este numele dat lui Dumnezeu în unele versiuni ale Bibliei (Psalmi 83:18, Psalmi 100:3, Isaia 42:8). Vechiul testament a fost scris într-un ebraic antic care nu folosea vocale. Numele lui Dumnezeu a fost scris cu patru consoane YHVH (ebraica este inqu), care au fost pronunțate ceva de genul ” Yahweh „și este scris cu litere latine precum:” Yahweh”,” Yave „și”Yahweh”. YHVH reprezintă forme ale verbului a fi și înseamnă ceva de genul”Cel care va fi, este și a fost”.

evreii au un mare respect pentru numele lui Dumnezeu. A treia poruncă spune: „să nu folosiți numele lui Dumnezeu în zadar.”Deci nu au pronunțat-o. În schimb, au spus cuvinte precum: Adonay (Domnul nostru), Elohim (Dumnezeul zeilor), Shadday (Domnul muntelui), Emmanuel (Domnul dintre noi) etc.În secolele al VI-lea-al X-lea (d.HR.), un grup de cărturari evrei, cunoscuți sub numele de masoreți, au inventat un sistem pentru a pune vocale în limba ebraică antică. Masoreții au venit cu ideea – de a reaminti cititorului să nu pronunțe numele lui Dumnezeu-să pună vocalele lui Adonay (AOA) între consoanele YHVH. Primul A a fost schimbat în E din motive fonetice, iar ultimul nu a fost inclus, deoarece a fost considerat consonant. Așa că au combinat YHVH și EOA care l-au dat pe Iehova, iar apoi a fost transformat în Iehova când a fost tradus în engleză. înainte ca Templul din Ierusalim să fie demolat de armata lui Nebucadnețar și poporul evreu să fie alungat în diaspora, unul dintre zidurile demolate ale Templului citea numele lui Dumnezeu, potrivit oamenilor credinței, așa cum Dumnezeu îl rostise. Cele patru litere pe care le-ați scris acest nume au fost următoarele litere ebraice: Yod, Hei, VAV și Hei:

nume	transliterare	ebraică modernă	aramaică c. 400.C	fenician c. 1050 la.C.
Yod	Y (o I)	י
Hei	H (aunque aspirada, como una J suave)	ה
Vav	V, O o U	ו
Hei	H	ה

tetragram

timp de secole, această combinație de Litere a fost numită tetragram, pentru a evita problema cum să o citiți corect. Tetragrama provine de la grecescul grec, format din: (Tetra = patru) și (Gramma = literă). Apoi a fost necesar să presupunem posibile vocale lipsă între cele 4 litere (deoarece în Ebraică vocalele nu sunt întotdeauna scrise) și, prin urmare, posibilele nume ale lui Dumnezeu: Yahweh, Yahweh, Yovh și traducerile lor ulterioare în alte limbi ale vremii, care ne aduc la Iehova.

citirea în ebraică este de la dreapta la stânga, deoarece este o limbă străveche care pentru a fi scrisă pe piatră a necesitat păstrarea dalta cu mâna stângă și ciocănirea cu dreapta (pentru dreptaci). Această poziție a mâinilor este mai ușor de scris de la dreapta la stânga, dar când scrierea a devenit dependentă de cerneala cu uscare lentă, era esențial să nu treci mâna peste ceea ce tocmai a fost scris, așa că era necesar să începi să scrii de la stânga la dreapta sau de sus în jos. În cazul limbii ebraice, pentru scrierea agilă, o literă a fost dedicată fiecărei consoane, una pentru Y, o altă literă Împărtășește sunetul V, o și U în funcție de locația sa în cuvânt, iar celelalte vocale ar apărea din fluxul de citire. Dacă am scrie numele Valentinus, omițând vocalele, cei care știu acest nume l-ar citi fără probleme pentru a vedea scris VLNTN (XV). Problema apare atunci când trebuie să citim un cuvânt pe care nu l-am mai auzit până acum, de exemplu adevăratul nume al lui Dumnezeu.

evreii când nu se roagă nu se referă la Dumnezeu ca Adonai, ci Adoshem (Numele Domnului) și nu spun Elohim, ci Elokim. În aceste moduri, ei evită să-l numească pe Dumnezeu în zadar. De asemenea, este obișnuit să vedem printre traducerile ebraice în limbile occidentale că cuvântul Dumnezeu este înlocuit de Dumnezeu (de asemenea Dumnezeu pentru Dumnezeu), cu intenția ca, dacă hârtia pe care este scris să cadă la pământ sau să fie aruncată la gunoi, să nu alergăm acea soartă la numele lui Dumnezeu.

– Multumesc: Daniel Stejman

ii invit pe cei interesati de termeni legati de religia iudeo-crestina sa viziteze urmatoarele pagini:

mi se pare o glumă sau o glumă doar să cred că Iehova are etimologie, pentru că este o falsificare a unui nume propriu care este cu fiecare nume al Tatălui nostru YAHWEH sau YHWH sau mai degrabă vreau să spun că Iehova ca nume nu a existat niciodată, dar este folosit din ignoranță în Bibliile cultivate.

de asemenea, YAHWEH nu are etimologie pentru că, el a existat întotdeauna! și oricât de mult vor, el nu se va schimba.

– mulțumesc: creștin

unii critică forma „Iehova”, în manuscrisele ebraice numele apare pur și simplu ca patru consoane, YHWH, și mulți insistă că pronunția corectă este „Yahweh” („Yahweh”), nu „Iehova”. Prin urmare, ei cred că folosirea „Iehova” este o greșeală. Dar, într-adevăr, savanții nu sunt în niciun fel de acord că forma „Yahuveh” reprezintă pronunția originală.

în Europa, forma „Iehova” sau „Iehova” a fost recunoscută pe scară largă de secole și este folosită în multe Biblii, chiar și în traducerile evreiești. Apare de nenumărate ori pe clădiri, monede și alte obiecte, precum și în lucrări tipărite și multe imnuri religioase. prin urmare, a folosi numele Iehova nu este în niciun caz lipsit de respect să-l folosim, mai degrabă așa cum oricare dintre noi ar dori să fie chemat pe nume. Iehova Dumnezeu dorește ca noi să folosim numele său. Aceasta este exact ceea ce fac multe versiuni ale Bibliei cu celelalte nume care apar în Biblie.

– mulțumesc: robertt

Domnul este modul în care GRECOLATINA lui Yahwe, plasat cu scopul de a vă oferi un set de pronunții de către Teologul Pietro Colonna Galatino (1460 – 1540), cunoscut sub numele de Petrus Galatinus, acest lucru s-a întâmplat în anul 1518 și apare prin voința omului numele „Iehova” spre deosebire de cel precedent, care ne este dat prin voința lui Elohim, Domnul este încorporat în unele dintre deja multe versiuni ale apelurilor Biblii din acel an-la zi.

nu este corect să traducem substantivele proprii în alte limbi și mai puțin pe cele ale lui YHWH (XV), deoarece își pierde adevărata rădăcină în ceea ce privește adevăratul său sens și originea ebraică și daunele pe care le provoacă mesajului original al Scripturii. Cu toate acestea, din secolul al XX-lea, doar câteva versiuni au corectat cuvântul Iehova pentru cel al lui Yahweh, Yahweh sau Yahweh, problema este că, dacă „V” este folosit pentru a scrie numele rămâne la fel de feminin, lucrul corect este să folosiți „W”, deoarece cu el este masculin în Ebraică.

– mulțumesc: christian

patru litere care vorbesc despre misterul întregii creații (YHWH). Dumnezeu este cel care, cu puterea sa, a fost capabil să dea existență tuturor ființelor vizibile și invizibile. El este un mister care se dezvăluie treptat omenirii, pentru că el însuși ne dă înțelepciunea de a înțelege întregul său proiect. În Cartea Exodului 3:14, Dumnezeu se face cunoscut sub numele de eu sunt, care în ebraică se spune astfel: ehyeh aser ehyeh, adică eu sunt cel care sunt, dorind să sugereze că el există singur, nu există altă ființă superioară lui. Acesta este un Dumnezeu care are nevoie de noi, deși sună puțin eretic, și am putea spune în ebraică după cum urmează: ehyeh immak, ceea ce înseamnă: eu sunt cu voi. Putem crede că această reflecție ne face să înțelegem că Dumnezeu ne spune fiecăruia dintre noi” eu exist doar dacă mă lași să fiu Dumnezeu în viața ta”, de aceea el este Dumnezeu în măsura în care îi permitem să fie Dumnezeul inimii noastre. Închei cu un singur cuvânt: mulți certifică faptul că cuvântul Aleluia sau mai degrabă Aleluia înseamnă „laudă Domnului sau Domnului”.

– mulțumesc: Luis Angel Mishi Anane

„Domnul” apare din Actul de interpretare a foneticii literelor numelui de la XV coroborat cu semnele de punctuație masor de la nequdot (care în ebraică se numesc nequdot de la XV), despre numele de la XV marcând în principal pronunțarea cuvântului de la „Adonai” de la XV. Procedând astfel, cea mai frecventă formă de interpretare este „Yehouah”, care, odată cu modificările introduse în urma încorporării literei „j” J în „alfabet” și cu varianta târzie de pronunție a WAW ebraică ca „v” Ve, „Yehouah” a dus la „Iehova”.

alte traduceri au înțeles că semnele de punctuație nu indică pronunțarea corectă a numelui (din moment ce este nemaiauzit să credem că cei care au promovat ascunderea numelui) și au interzis pronunțarea lor sub pedeapsă vor da pronunția corectă) și, prin urmare, s-au aventurat să deducă pronunții, dintre care au apărut yave, Yahweh, Yahweh… care sunt toate greșite.

modul corect de a pronunța numele este găsit de cel care cere din toată inima creatorului tuturor lucrurilor să poată invoca numele său. Dar dacă ceri de lucru și stai acasă așteptând, vei primi ceva? Este necesar să se scufunde în fonetica ebraică și, de asemenea, să se înțeleagă că un vechi martor al foneticii ebraice se găsește în transliterarea greacă a cuvintelor ebraice. De exemplu, în cazul în care pronunția Ebraică astăzi spune că pronunță „Amin”, și apoi translitera greacă acel cuvânt și spune „Amin”, am doi martori pe un cuvânt vechi, care au aceeași pronunție, și am dezvălui pronunția anumitor litere.

– Vă mulțumim: Ismael

să ne anunțați dacă aveți mai multe date sau dacă găsiți o eroare.

numai membrii autorizați:

r J

Grupurile Precedente

↓↓↓ Următoarele Grupuri

Pictogramele din partea de sus și partea de jos a paginii vă va duce la alte sectiuni interesante și utile. Puteți găsi etimologia unui cuvânt folosind motorul de căutare din partea dreaptă sus a ecranului. Tastați termenul pe care îl căutați în caseta care scrie „căutați aici” și apoi apăsați tasta „Enter”, „inktokt” sau „inktokt” în funcție de tastatură. Motorul de căutare Google de mai jos este pentru căutarea conținutului în pagini.