detaliile titlului, Doctor al Bisericii, variază de la o biserică rituală autonomă la alta.
Biserica latinăedit
în Biserica Latină, cei patru doctori latini „fuseseră deja recunoscuți de mult” în liturghie când cei patru mari doctori ai Bisericii Răsăritene, Ioan Gură de aur, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz și Atanasie din Alexandria au fost recunoscuți în 1568 de Papa Pius V.
la aceste nume au fost adăugate ulterior altele, inițial cu efecte liturgice. Condițiile necesare sunt enumerate ca trei: eminens doctrina, insignis vitae sanctitas, Ecclesiae declaratio (adică învățare eminentă, un grad ridicat de sfințenie și proclamare de către Biserică). Benedict al XIV-lea explică al treilea ca o declarație a pontifului suprem sau a unui consiliu general. Dar, deși consiliile generale au aclamat scrierile anumitor medici, nici un consiliu nu a conferit de fapt titlul de Doctor al Bisericii. Procedura presupunea extinderea la Biserica Universală a utilizării Oficiului Divin și a Liturghiei Sfântului în care i se aplică titlul de doctor. Decretul este emis de Congregația pentru Cauzele Sfinților și aprobat de Papă, după o examinare atentă, dacă este necesar, a scrierilor Sfântului. Nu este în niciun fel o decizie ex cathedra și nici măcar nu echivalează cu o declarație că nu se găsește nicio eroare în învățătura medicului. Este, într-adevăr, bine cunoscut faptul că cei mai mari dintre ei nu sunt în întregime imuni la eroare. Nici un martir nu este pe listă, deoarece anterior biroul și Liturghia erau pentru Mărturisitori. Prin urmare, după cum subliniază Benedict al XIV-lea, Sfântul Ignatie din Antiohia, Sfântul Irineu din Lyon și Sfântul Ciprian din Cartagina nu sunt numiți doctori ai Bisericii.Lucrările medicilor variază foarte mult ca subiect și formă. Unii, cum ar fi Papa Grigorie cel Mare și Sfântul Ambrozie din Milano, au fost scriitori proeminenți de scrisori și scurte tratate. Sfinții Ecaterina din Siena și Ioan al Crucii au scris Teologie mistică. Sfinții Augustin de Hipona și Bellarmine au apărat Biserica împotriva ereziei. Bede a scris comentarii biblice și tratate teologice. Teologii sistematici includ filozofii Scolastici Sfântul Anselm din Canterbury, Sfântul Albert cel Mare, și Sfântul Toma de Aquino.
până în 1970, nicio femeie nu fusese numită medic în biserică, dar de atunci patru adăugiri la listă au fost femei: Sf. Tereza de Inksvila (Sfânta Tereza a lui Isus) și Ecaterina de Siena de Papa Paul al VI-lea; al X-lea al X-lea de Lisieux (Sfânta Tereza a Pruncului Iisus și a Sfintei Fețe), „floarea mică” de Papa Ioan Paul al II-lea; și Hildegard de Bingen de Benedict al XVI-lea. Sfinții Tereza și Tereza erau amândoi Carmeliți descalți, Sfânta Ecaterina era Dominicană laică, iar Hildegard era benedictin.
în mod tradițional, în Liturghie, biroul medicilor se distinge de cel al mărturisitorilor prin două schimbări: citirea Evangheliei Vos estis sal terrae („tu ești sarea pământului”), Matei 5:13-19, iar al optulea răspunde la Utrenie, din Ecclesiasticus 15: 5, in medio Ecclesiae aperiuit os ejus, * Et implevit eum Deus spiritu sapientiae et intellectus. * Jucunditatem et exsultationem thesaurizavit super eum. („În mijlocul bisericii și-a deschis gura și Dumnezeu l-a umplut cu duhul înțelepciunii și al înțelegerii. * El a îngrămădit asupra lui o comoară de bucurie și bucurie.”) Crezul Nicean a fost, de asemenea, recitat la Liturghie, care în mod normal nu se spune decât duminica și zilele de sărbătoare de cel mai înalt rang. Revizuirile din 1962 la Misal au renunțat la crezul de la sărbătorile medicilor și au abolit titlul și comuniunea mărturisitorilor, instituind o comună distinctă a medicilor.
la 20 August 2011, Papa Benedict al XVI-lea a anunțat că îl va declara în curând pe Sfântul Ioan de Oktsvila Doctor al Bisericii. Deși nu a fost dat niciun anunț oficial, s-a raportat în decembrie 2011 că Papa Benedict intenționa să o declare pe Hildegard de Bingen ca Doctor al Bisericii, în ciuda faptului că ea nu a fost încă canonizată Oficial. Sf. Hildegard de Bingen a fost declarată oficial sfântă a Bisericii Universale de către Papa Benedict al XVI-lea la 10 mai 2012, deschizând calea pentru ca ea să fie numită Doctor al Bisericii. Papa Benedict i-a declarat oficial pe Sf.Ioan de Inktsvila și Hildegard de Bingen doctori ai Bisericii la 7 octombrie 2012.Papa Francisc l-a declarat pe călugărul armean din secolul 10 Sfântul Grigorie de Narek cel de-al 36-lea Doctor al Bisericii la 21 februarie 2015. Decizia a fost oarecum controversată. Potrivit criticilor deciziei Papei Francisc, Sfântul Grigorie a fost un călugăr al Bisericii Apostolice Armene, care, ca și alte Biserici Ortodoxe Orientale, s-a despărțit de restul creștinătății peste Sinodul de la Calcedon în 451 D.HR. Prin urmare, Sfântul Grigorie este văzut de unii(de cine??) ca Monofizit (Biserica Romano-Catolică îi recunoaște pe ortodocșii Orientali ca Miafiziți și nu monofiziți și, la rândul lor, nu îi consideră pe romano-catolici nestorieni) care nu era în Uniune nici cu creștinii catolici, nici cu creștinii ortodocși Orientali în momentul morții sale în 1003. Bisericile Ortodoxe Orientale, din care face parte integrantă Biserica Armeană, sunt Miafizite. Apărătorii (cine??) a deciziei, cu toate acestea, au citat dovezi istorice (context?) acea mănăstire Narek, unde Sfântul Grigorie a trăit și a murit, a fost un centru de opoziție (aceasta este alcătuită și nu există nicio dovadă a unei mișcări pro-Calcedoniene în cadrul Bisericii Armene la 400 de ani de la Conciliu) față de Monofizitismul din interiorul Bisericii Armene. De asemenea, se menționează că Sfântul Grigorie de Narek este listat în Martirologia romană (post ipso facto crearea unei biserici catolice armene separatiste) cu o zi de sărbătoare din 27 februarie și că membrii Bisericii Catolice armene au avut întotdeauna o puternică devotament față de el și scrierile sale.
în octombrie 2019, Conferința Episcopilor Catolici polonezi a solicitat în mod oficial Papei Francisc să ia în considerare ca Papa Ioan Paul al II-lea să devină Doctor al Bisericii într-o proclamație oficială, ca recunoaștere a contribuțiilor sale la teologie, filozofie și literatură Catolică, precum și a documentelor formale (enciclice, scrisori apostolice, bulls, motu proprio documente, Omilii și discursuri) pe care le-a emis. De asemenea, Arhiepiscopul de San Salvador, El Salvador a cerut Papei Francisc să-l numească pe Sfântul Arhiepiscop Oscar Arnulfo Romero da Galdamez, martirizat în 1980 în timp ce era Arhiepiscop acolo, care deținea un doctorat și era o figură ortodoxă fiabilă, chiar dacă a crescut pentru a pleda pentru situația poporului său în timpul războiului civil de acolo, ca Doctor al Bisericii. Romero și Ioan Paul al II-lea sunt cunoscuți a fi figuri respectate pe scară largă astăzi, chiar și de mulți din confesiunile catolice orientale, ortodoxe orientale și protestante sau care nu sunt religioase sau sunt agnostice.
lista Doctoriloredit
(pentru autoritățile anterioare cu privire la doctrina creștină, vezi Părinții Bisericii și părinții Ante-Niceni)
* indică un sfânt care a murit înainte de 1054 și, prin urmare, este ținut cu mare stimă și de Biserica Ortodoxă Răsăriteană.
| nr. | nume | titluri | născut | murit | promovat | unul dintre cei patru mari părinți latini | 540 (C.) | 604 | 1298 | Papa, O. S. B. |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| td Ambrozie* | unul dintre cei patru mari părinți latini | 340 (c.) | 397 | 1298 | episcop de Milano | |||||
| One of the four Great Latin Fathers; Doctor gratiae (Doctor of Grace) |
354 | 430 | 1298 | Bishop of Hippo (now Annaba) | ||||||
| St. Jerome* | One of the four Great Latin Fathers | 347 (c.) | 420 | 1298 | Priest, monk | |||||
| St. Thomas Aquinas | Doctor angelicus (Angelic Doctor); Doctor communis (Common Doctor) |
1225 | 1274 | 1567 | Priest, Theologian, O.P. | |||||
| St. Ioan Gură de aur* | unul dintre cei patru mari părinți greci | 347 | 407 | 1568 | Arhiepiscop de Constantinopol | |||||
| Sfântul Vasile cel Mare* | unul dintre cei patru mari părinți greci | 330 | 379 | 1568 | episcop de Cezareea | |||||
| Sfântul Grigorie de Nazianz* | unul dintre cei patru mari părinți greci | 329 | 389 | 1568 | arhiepiscop de Constantinopol | |||||
| St. Athanasius* | One of the four Great Greek Fathers | 298 | 373 | 1568 | Archbishop of Alexandria | |||||
| St. Bonaventure | Doctor seraphicus (Seraphic Doctor) |
1221 | 1274 | 1588 | Cardinal Bishop of Albano, Theologian, Minister General, O.F.M. | |||||
| St. Anselm | Doctor magnificus (Magnificent Doctor); Doctor Marianus (Marian Doctor) |
1033 or 1034 | 1109 | 1720 | Archbishop of Canterbury, O.S.B. | |||||
| St. Isidore of Seville* | 560 | 636 | 1722 | Archbishop of Seville | ||||||
| St. Peter Chrysologus* | 406 | 450 | 1729 | Bishop of Ravenna | ||||||
| St. Leo the Great* | Doctor unitatis Ecclesiae (Doctor of the Church’s Unity) |
400 | 461 | 1754 | Pope | |||||
| St. Peter Damian | 1007 | 1072 | 1828 | Cardinal Bishop of Ostia, monk, O.S.B. | ||||||
| St. Bernard of Clairvaux | Doctor mellifluus (Mellifluous Doctor) |
1090 | 1153 | 1830 | Priest, O.Cist. | |||||
| St. Hilary of Poitiers* | Doctor of the Divinity of Christ | 300 | 367 | 1851 | Bishop of Poitiers | |||||
| St. Alphonsus Liguori | Doctor zelantissimus (Most Zealous Doctor) |
1696 | 1787 | 1871 | Bishop of Sant’Agata de’ Goti, C.Ss.R. (Founder) | |||||
| St. Francis de Sales | Doctor caritatis (Doctor of Charity) |
1567 | 1622 | 1877 | Bishop of Geneva, C.O. | |||||
| St. Cyril of Alexandria* | Doctor Incarnationis (Doctor of the Incarnation) |
376 | 444 | 1883 | Archbishop of Alexandria | |||||
| St. Cyril of Jerusalem* | 315 | 386 | 1883 | Archbishop of Jerusalem | ||||||
| St. John Damascene* | 676 | 749 | 1890 | Priest, monk | ||||||
| St. Bede the Venerable* | Anglorum doctor (Doctor of the English) |
672 | 735 | 1899 | Priest, monk, O.S.B. | |||||
| St. Ephrem* | 306 | 373 | 1920 | Deacon | ||||||
| St. Peter Canisius | 1521 | 1597 | 1925 | Priest, S.J. | ||||||
| St. John of the Cross | Doctor mysticus (Mystical Doctor) |
1542 | 1591 | 1926 | Priest, mystic, O.C.D. (Reformer) | |||||
| St. Robert Bellarmine | 1542 | 1621 | 1931 | Archbishop of Capua, Theologian, S.J. | ||||||
| St. Albertus Magnus | Doctor universalis (Universal Doctor) |
1193 | 1280 | 1931 | Bishop of Regensburg, Theologian, O.P. | |||||
| St. Anthony of Lisbon and Padua | Doctor evangelicus (Evangelical Doctor) |
1195 | 1231 | 1946 | Priest, O.F.M. | |||||
| St. Lawrence of Brindisi | Doctor apostolicus (Apostolic Doctor) |
1559 | 1619 | 1959 | Priest, Diplomat, O.F.M. Cap. | |||||
| St. Teresa of Ávila | Doctor orationis (Doctor of Prayer) |
1515 | 1582 | 1970 | Mystic, O.C.D. (Reformer) | |||||
| St. Caterina de Siena | 1347 | 1380 | 1970 | Mystic, O. P. (Dominicană de ordinul al treilea) | ||||||
| St. TH Unktr Oktse de Lisieux | 1873 | 1897 | 1997 | O. C. D. (călugăriță) | ||||||
| Sfântul Ioan de la oktyvila | 1500 | 1569 | 2012 | preot, mistic | ||||||
| 1098 | 1179 | 2012 | vizionar, teolog, compozitor, polimat, O. S. B. (stareță) | |||||||
| St. Grigorie de Narek* | 951 | 1003 | 2015 | călugăr, poet, filozof mistic, teolog |
alți doctori Recunoscuțiedit
în plus, părți ale bisericii catolice au recunoscut alte persoane cu acest titlu. În Spania, Fulgentius din Cartagena, Ildephonsus din Toledo și Leander din Sevilla au fost recunoscuți cu acest titlu. În 2007 Papa Benedict al XVI-lea, în enciclica sa Spe Salvi, l-a numit pe Sfântul Maxim Mărturisitorul „marele Doctor grec al Bisericii”, deși Congregația pentru Cauzele Sfinților consideră această declarație una informală.
epitete Scolasticedit
deși nu au fost numiți doctori ai Bisericii sau chiar canonizați, mulți dintre cei mai cunoscuți doctori de teologie și Drept din Evul Mediu au primit un epitet care exprima natura expertizei lor. Printre acestea se numără Bl. John Duns Scotus, Doctor subtilis( Doctor subtil); Bl. Ramon e. Llull, Doctor iluminat de (medic iluminat); Bl. Ioan de Ruysbroeck, doctor divin ecstaticus( Doctor extatic); Alexandru de Hales, Doctor irrefragabilis (Doctor fără răspuns); Roger Bacon, „Doctor al minunatului” (doctor minunat); Grigorie de Rimini, Doctor al autenticului (Doctor autentic); Jean al Doctorului christianissimus (cel mai creștin Doctor); Nicolae din Cusa, Doctor creștin (Doctor creștin); și preotul și profesorul Francisco su Otrivrez, Doctor super (medic excepțional).
Biserica Catolică Siro-Malabaredit
Biserica Catolică Siro-Malabar recunoaște Ambrozie, Ieronim, Grigorie, Augustin, Atanasie, Vasile, Grigorie de Nazianz și Ioan Gură de aur, precum și Efrem Sirianul, Isaac cel Bătrân, Papa Leon I, Ioan din Damasc, Chiril al Alexandriei, Chiril al Ierusalimului, epifanie de Salamina și Grigorie de Nyssa.
Biserica Catolică Caldeeanăedit
Biserica Catolică Caldeeană onorează ca doctor Policarp, Eustatie din Antiohia, Meletie, Alexandru al Ierusalimului, Atanasie, Vasile, Chiril al Alexandriei, Grigorie Nazianz, Grigorie de Nyssa, Ioan Gură de aur, Fravita din Constantinopol, Efrem Sirul, Iacob din Nisibis, Iacob din Serugh, Isaac din Armenia, Isaac din Ninive și Maruthas din Martyropolis.