Beijing
în martie, pe fondul fastului întâlnirilor anuale ale Parlamentului chinez de la Beijing, un politician a împărtășit cu mândrie reporterilor propunerea sa despre cum să „rezolve problema populației negre din Guangdong.”Provincia este cunoscută în China pentru că are mulți migranți africani.
„africanii aduc multe riscuri de securitate”, a declarat Pan Qinglin presei locale (link în Chineză). În calitate de membru al Conferinței Consultative politice a poporului chinez, organul consultativ politic de vârf al națiunii, el a cerut guvernului să „controleze strict poporul African care trăiește în Guangdong și în alte locuri.”
Pan, care locuiește în Tianjin lângă Beijing—și nicăieri în apropiere de Guangdong-și-a ținut propunerea sus pentru ca reporterii să o vadă. Citește în parte (link-uri în Chineză):
„frații Negri călătoresc adesea în masă; sunt afară noaptea pe străzi, cluburi de noapte și zone îndepărtate. Se angajează în trafic de droguri, hărțuire a femeilor și lupte, ceea ce perturbă grav legea și ordinea în Guangzhou… africanii au o rată ridicată de SIDA și virusul Ebola care poate fi transmis prin fluide corporale… dacă populația lor, China se va schimba dintr-un stat național într-o țară de imigrare , dintr-o țară galbenă într-o țară neagră și galbenă.”
pe social media, răspunsul chinez a fost o majoritate covârșitoare de susținere, cu mulți comentatori ecou temerile lui Pan. Într—un forum dedicat discuțiilor despre oamenii negri din Guangdong pe Baidu Tieba—o comunitate online axată pe rezultatele căutării pe internet-mulți participanți au fost de acord că China se confruntă cu o „invazie neagră.”Un comentator a cerut poporului chinez (link în chineză) să nu lase „mii de ani de sânge Chinezesc să devină poluat.”
fluxul de vitriol rasist online face ca infamul anunț TV Chinezesc pentru detergentul de rufe Qiaobi, care a devenit viral anul trecut, să pară ușor în comparație. Anunțul a prezentat o femeie asiatică care îndeasă un bărbat negru într-o mașină de spălat pentru a-l transforma într-un bărbat asiatic cu pielea palidă.
nu despre realitate
desigur, în timp ce un număr tot mai mare de africani lucrează și studiază în China—cel mai mare Partener comercial al continentului African—ideea că oamenii negri „preiau” cea mai populată națiune din lume este o prostie. Estimările pentru numărul de africani sub-saharieni din Guangzhou (poreclit „Orașul ciocolatei” în Chineză) variază de la 150.000 de rezidenți pe termen lung, conform statisticilor guvernamentale din 2014, până la 300.000-cifre complicate de numărul africanilor care intră și ies din țară, precum și de cei care își depășesc vizele.
mulți dintre ei colaborează cu firme chineze pentru a conduce fabrici, depozite și operațiuni de export. Alții părăsesc China și le spun compatrioților lor să nu meargă din cauza provocărilor financiare și a rasismului.”Guangdong a ajuns să fie imaginat pentru a întruchipa această criză rasială a unui fel de” invazie neagră””, a declarat Kevin Carrico, lector la Universitatea Macquarie din Australia, care studiază rasa și naționalismul în China. „Dar nu este vorba despre realitățile existente.”El a continuat:
„nu este atât de mult încât nu le place rezidenților negri, cât nu le place ceea ce își imaginează despre rezidenții negri. Tipurile de discursuri pe care le vedeți pe site—urile de socializare sunt destul de repetitive-bărbați negri care violează femei chineze, bărbați negri care fac sex consensual cu femei chineze și apoi le părăsesc, negri ca consumatori de droguri și hoți distrug cartierele Chineze. Oamenii trăiesc într-o societate care se schimbă rapid. Negrii au devenit un punct de proiecție pentru toate aceste neliniști din societate.”
anul trecut a văzut dezbateri aprinse în rândul negrilor care trăiesc în China despre ce cred localnicii despre ei. În interviurile cu Quartz, rezidenții negri s-au referit la comentariile online și anunțurile rasiste ca exemple mai extreme, dar au spus că sunt simptomatice ale atitudinilor de bază mai largi.
Madeleine Thiam și Christelle Mbaya, jurnaliști senegalezi de la Beijing, au declarat că sunt întristați, dar nu șocați atunci când sunt discriminați în China.
„uneori oamenii își ciupesc nasul în timp ce trec, ca și cum ar crede că miros. În metrou, oamenii lasă adesea locuri goale lângă mine sau schimbă locurile când mă așez”, a spus Thiam. „Femeile au venit să-mi frece pielea, întrebându-mă dacă este „murdărie” și dacă am făcut duș.”
cu toate acestea, într-o pauză de cafea recentă, cei mai mulți trecători admirau politicos femeile la modă ca și cum ar fi coborât pe o pasarelă.
Un chinez, uitându-se la Thiam în bluza ei din dantelă purpurie și o rochie galbenă care se ardea în jurul șoldurilor, a lăsat un „wow” admirabil în timp ce ușile liftului se deschideau către un caf de la etajul al treilea. Serverele și-au salutat obișnuiții cu zâmbete calde și i-au întrebat în engleză: „ce mai faci?”
rasism sau ignoranță?
astfel de experiențe vorbesc despre dualitatea vieții pentru oamenii negri din China. Aceștia pot fi sportivi, antreprenori, comercianți, designeri sau studenți absolvenți. Unii sunt căsătoriți cu localnici și vorbesc fluent chineza. Cu toate acestea, în ciuda experiențelor pozitive și a oportunităților economice, mulți se întreabă de ce trăiesc într-un loc în care se simt adesea nedoriți.
se confruntă cu întrebarea: este rasism sau ignoranță? Și cum le distingi pe cele două?Paolo Cesar, un afro-Brazilian care a lucrat ca muzician în Shanghai timp de 18 ani și are o soție Chineză, a declarat că muzica a fost o modalitate excelentă pentru el de a se conecta cu publicul și de a-și face prieteni locali. Cu toate acestea, fiul său de rasă mixtă vine adesea acasă nefericit din cauza agresiunii la școală. În ciuda faptului că vorbește fluent mandarina, colegii săi de clasă nu îl acceptă ca chinez. Le place să strige: „e atât de întunecat!”succesul global al personalităților publice negre, cum ar fi politicienii, actorii și sportivii, pare să aibă un efect limitat asupra atitudinilor Chineze.
„după ce oamenii au auzit accentul meu, ei ar striga de multe ori” Obama!, „ca recunoaștere a faptului că eram negru American”, a spus Jayne Jeje, consultant de marketing din Maryland, care a lucrat în toată China continentală și locuiește acum în Hong Kong. „Percepția lor era că eram cumva mai bună decât o persoană neagră din Africa din cauza Americanității mele. O parte din aceasta este înrădăcinată în… credințele greșite ale bogăției și puterii americane versus stereotipurile sărăciei și suferinței africane.”
ca răspuns la critica internațională a rasismului împotriva negrilor din China, unii comentatori au susținut că rasismul nu este la fel de grav ca în alte țări. Cronicarul din Hong Kong Alex Lo a scris în South China Morning Post că criticile americanilor sunt ” bogate provenind dintr-o țară care a fost fondată pe sclavia neagră… China are probleme rasiale. Dar rasismul criminal împotriva negrilor nu este unul dintre ele.”
și, desigur, tensiunile rasiale apar în altă parte, uneori cu etnicii chinezi ca victime. În Franța, în această săptămână, protestatarii chinezi s-au adunat în nord-estul Parisului pentru a protesta împotriva împușcării unui chinez de către poliție. Mulți se plâng de rasismul îndreptat împotriva lor și, de asemenea, de a fi vizați de bande (video) de origine nord-africană.privind mai adânc în istorie, dovezile sugerează o preferință pentru sclavii din Africa de Est în China antică. Sclavia africană în țară a atins apogeul în timpul dinastiilor Tang (618-907) și Song (960-1279). mai recent, violența a izbucnit după ce guvernul chinez a început să ofere burse care să permită studenților africani să studieze în țară în anii 1960. mulți studenți chinezi s-au supărat pe bursele pe care le-au primit africanii, tensiunile culminând cu revolte în Nanjing la sfârșitul anilor 1980. Revoltele au început cu studenți chinezi furioși care înconjurau căminele studenților africani din Universitatea Hehai și le aruncau cu pietre și sticle timp de șapte ore, mulțimile mărșăluind ulterior pe străzi strigând sloganuri anti-africane.
în ultimii ani, ura în rândul unor chinezi față de bărbații străini care se întâlnesc cu femei locale a dus la o creștere recentă a atacurilor violente împotriva străinilor.
rămâi optimist
cu toate acestea, majoritatea respondenților Quartz intervievați rămân optimiști. Vladimir Emilien, un actor afro-American în vârstă de 26 de ani și fost Sportiv Universitar, a spus că pentru el, învățarea limbii chineze a fost crucială pentru o mai bună interacțiune cu localnicii. Emilien s-a oferit voluntar anul trecut ca antrenor învățând tineretul din Beijing punctele mai fine ale fotbalului American. El a spus că, odată ce a reușit să aibă conversații mai complexe în Chineză, a fost lovit de întrebările gândite pe care le-ar Pune Localnicii.
” ei ar spune, ce crezi despre percepția chineză de oameni de culoare? Cum te face să te simți? Deci, ei sunt conștienți de faptul că există o mulțime de negativitate în jurul negrilor și împotriva Africii ca un loc foarte sărac.”
Emilien speră că mai multe interacțiuni între indivizii chinezi și negri vor netezi neînțelegerile. Dar alții spun că îmbunătățirea relațiilor necesită mai mult decât negrii care învață limba, deoarece acest lucru îndepărtează responsabilitatea de chinezi.”guvernul nu a făcut niciodată nimic serios pentru a curăța ideile rasiste create și populate de intelectuali și politicieni care au construit o ierarhie rasială globală în care albii erau pe partea de sus, chinezii pe locul doi și negrii pe partea de jos”, a declarat Cheng Yinghong, profesor de istorie la Universitatea de Stat din Delaware, care cercetează naționalismul și discursul rasial în China. în loc să abordeze discriminarea, guvernul chinez s-a concentrat pe promovarea schimburilor culturale, urmărind în același timp parteneriate economice cu țările africane. Cu toate acestea, mulți au subliniat că relațiile par dezechilibrate, China luând resursele naturale limitate ale Africii în schimbul investițiilor în infrastructură. „rasismul este rasism, punct și, deși unii oameni ar spune că în diferite locuri este mai explicit, nuanțat sau implicit, atâta timp cât există victime, trebuie să-l numim rasism și să ne ocupăm de el”, a declarat Adams Bodomo, profesor de studii africane axat pe comunicarea interculturală la Universitatea din Viena. „China nu poate fi a doua cea mai mare economie din lume și nu se așteaptă să se ocupe de aceste probleme.”
puteți urmări scriitorul pe Twitter la @joannachiu.
corecție: un citat din soțul lui Jayne Jeje a fost inclus din greșeală și atribuit ei. A fost înlocuit cu un citat direct de la ea.