când aveți o tăietură sau o rană, corpul dumneavoastră formează cheaguri de sânge, o masă îngroșată de țesut sanguin, pentru a ajuta la oprirea sângerării. Proteinele din sânge numite fibrine lucrează cu fragmente mici de celule sanguine numite trombocite, pentru a forma cheagul. Aceasta se numește coagulare, un proces care ajută organismul atunci când apare o leziune, deoarece încetinește pierderea de sânge.
după ce sângerarea s-a oprit și s-a produs vindecarea, organismul ar trebui să se descompună și să elimine cheagurile. Dar, uneori, cheagurile de sânge se formează prea ușor sau nu se dizolvă corect și călătoresc prin corp limitând sau blocând fluxul sanguin.
aceasta se numește coagulare excesivă a sângelui sau hipercoagulabilitate și poate fi foarte periculoasă. Într-un caz de coagulare excesivă a sângelui, aceste cheaguri se pot forma sau se pot deplasa către arterele sau venele din creier, inimă, rinichi, plămâni și membre, care la rândul lor pot provoca atac de cord, accident vascular cerebral, leziuni ale organelor corpului sau chiar moarte.
mulți factori pot determina coagularea excesivă a sângelui, inclusiv anumite boli și afecțiuni, mutații genetice și medicamente. Aceste cauze se încadrează în două categorii: dobândite și genetice.
- dobândite înseamnă că coagularea excesivă a sângelui a fost declanșată de o altă boală sau afecțiune. Fumatul, excesul de greutate și obezitatea, sarcina, utilizarea pilulelor anticonceptionale sau terapia de substituție hormonală, cancerul, odihna prelungită la pat sau călătoriile cu mașina sau avionul sunt câteva exemple.
- sursa genetică sau moștenită de coagulare excesivă a sângelui este mai puțin frecventă și se datorează de obicei defectelor genetice. Aceste defecte apar de obicei în proteinele necesare coagulării sângelui și pot apărea și cu substanțele care întârzie sau dizolvă cheagurile de sânge.
sursele dobândite și genetice de coagulare excesivă a sângelui nu sunt legate, dar o persoană poate avea ambele.
alte denumiri pentru coagularea excesivă a sângelui sunt:
- tulburări sau stări hipercoagulabile
- hipercoagulabilitate
- stări tromboembolice
- trombofilie (un nume utilizat în principal pentru afecțiuni genetice)
- tulburări trombotice
de ce contează coagularea excesivă a sângelui
perspectivele și tratamentul pentru coagularea excesivă a sângelui depind de cauza cheagurilor de sânge, de cât de severe sunt și de cât de bine pot fi controlate.
unele efecte posibile ale cheagurilor de sânge includ:
- accident vascular cerebral – un accident vascular cerebral poate apărea dacă un cheag de sânge determină restricționarea fluxului de sânge către creier. Dacă fluxul de sânge este întrerupt mai mult de câteva minute, celulele din creier încep să moară. Acest lucru afectează părțile corpului pe care celulele creierului le controlează. Un accident vascular cerebral poate provoca leziuni cerebrale de durată, dizabilități pe termen lung, paralizie (incapacitatea de a se mișca) sau deces.
- atac de cord – un cheag de sânge într-o arteră coronariană poate duce la un atac de cord. Un atac de cord apare dacă fluxul de sânge către o secțiune a mușchiului cardiac devine blocat. Dacă fluxul de sânge nu este restabilit rapid, secțiunea mușchiului cardiac se deteriorează din cauza lipsei de oxigen și începe să moară. Această afectare a inimii poate să nu fie evidentă sau poate provoca probleme severe sau de lungă durată, cum ar fi insuficiența cardiacă sau aritmiile.
- insuficiență renală-un cheag de sânge în rinichi poate duce la insuficiență renală, unde rinichii nu mai pot elimina lichidele și deșeurile din organism.
- embolie pulmonară-dacă un cheag de sânge se deplasează de la o venă profundă din corp la plămâni, se numește embolie pulmonară (PE). PE este o afecțiune gravă care vă poate deteriora plămânii și alte organe și poate provoca niveluri scăzute de oxigen în sânge.
- tromboză venoasă profundă-un cheag de sânge într-o venă adânc în braț sau picior poate provoca durere, umflare, înroșire sau căldură crescută la nivelul membrului afectat poate provoca tromboză venoasă profundă (TVP). Cheagurile de TVP se pot rupe, se pot deplasa la plămâni și pot provoca PE.
- tromboembolismul venos (TEV) – împreună, PE și TVP alcătuiesc tromboembolismul venos.
- boala arterială periferică (PAD) – PAD este o îngustare a arterelor periferice, cel mai frecvent în arterele pelvisului și picioarelor.
- probleme legate de sarcină-cheagurile de sânge pot provoca avorturi spontane, nașteri morți și alte probleme legate de sarcină, cum ar fi preeclampsia, care este hipertensiunea arterială care apare în timpul sarcinii.
cu medicamente și îngrijire continuă, mulți oameni care au coagulare excesivă a sângelui o pot gestiona cu succes.