Anam Cara

acest articol are nevoie de citări suplimentare pentru verificare. Vă rugăm să ajutați la îmbunătățirea acestui articol adăugând citări la surse de încredere. Materialul nesursat poate fi contestat și eliminat.
Găsiți surse: „Anam Cara” – știri · Ziare · Cărți · savant · JSTOR (noiembrie 2013) (Aflați cum și când să eliminați acest mesaj șablon)

Anam Cara este o frază care se referă la conceptul Celtic al „prietenului sufletului” în religie și spiritualitate. Fraza este o anglicizare a cuvântului irlandez anamchara, anam însemnând ” suflet „și cara însemnând”prieten”. Termenul a fost popularizat de autorul irlandez John O ‘ Donohue în cartea sa din 1997 Anam Inktiktara: A Book of Celtic Wisdom about Celtic spirituality. În tradiția celtică „prietenii sufletului” sunt considerați o parte esențială și integrantă a dezvoltării spirituale. Martirologia de la Xvengus relatează un incident în care Brigid din Kildare l-a sfătuit pe un tânăr cleric că „…oricine fără suflet prieten este ca un corp fără cap.”Un concept similar se regăsește în Periglorul galez.

Anam Cara implică o prietenie pe care psihoterapeutul William P. Ryan O descrie ca „prezență plină de compasiune”. Potrivit lui O ‘ Donohue, cuvântul anamchara își are originea în monahismul irlandez, unde a fost aplicat profesorului, însoțitorului sau Ghidului spiritual al unui călugăr. Cu toate acestea, Edward C. Sellner își urmărește originea la primii părinți ai deșertului și la mamele deșertului: „această capacitate de prietenie și capacitatea de a citi inimile altor oameni au devenit baza eficacității bătrânilor deșertului ca ghizi spirituali.”Învățăturile lor au fost păstrate și transmise de călugărul creștin John Cassian, care a explicat că prietenul sufletului ar putea fi clerical sau laic, bărbat sau femeie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *