acesta este primul studiu care examinează activarea funcțională a creierului într-un singur caz de memorie autobiografică extrem de Superioară (HSAM) care nu prezintă semne de tulburare obsesiv-compulsivă (toc). În timp ce lucrările anterioare au documentat existența HSAM, informațiile despre zonele creierului implicate în această formă excepțională de memorie pentru evenimente personale se bazează pe date de conectivitate structurală și de repaus, cu rezultate mixte până acum. În acest prim studiu de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) bazat pe SARCINI la un individ normal cu HSAM, datele au fost prezentate ca indicii și două faze au fost evaluate în timpul recuperării memoriei, accesului inițial și elaborării ulterioare. Rezultatele au arătat că accesul inițial a fost foarte rapid, nu a activat hipocampul și a implicat activarea zonelor vizuale predominant posterioare, inclusiv precuneus. Aceste zone devin de obicei active în etapele ulterioare de elaborare a amintirilor personale, mai degrabă decât în timpul accesului inițial. Elaborarea a implicat o activare bilaterală echilibrată a majorității zonelor de rețea autobiografică, mai degrabă decât schimbările mai tipice observate la persoanele fără HSAM. În general, modelul activărilor creierului, care se bazează pe observații repetate la un singur individ, evidențiază o implicare puternică a precuneusului și un acces inițial idiosincratic la reprezentările memoriei personale. Sunt discutate implicațiile pentru natura amintirilor personale în HSAM.