hai să scăpăm de asta: sunt căsătorit de peste 13 ani și nu am copii. Eu și soțul meu nu le vrem, dar e mult mai mult decât atât. Înainte de a ne judeca sau de a spune:” mai este timp să vă răzgândiți”, vreau să știți câteva lucruri despre căsătoria mea fără copii.
nu știu niciodată cum să răspund la întrebarea dvs.
când oamenii mă întreabă de ce nu am copii, nu știu niciodată cum să răspund la această întrebare fără să jignesc pe cineva. Ajung să spun lucruri de genul” Oh, nu se știe niciodată”, sau să zâmbesc și să ridic din umeri și să spun” vom vedea ” — toate doar pentru a potoli oamenii. Chiar ar trebui să spun, ” Vezi-ți de treaba ta, te rog.”Indiferent de ceea ce iese din gura mea, există întotdeauna o reacție care se simte ca și cum aș supăra pe cineva.
chestia este că suntem fericiți și nu ne-am dorit mai mult în viața noastră. Din păcate, societatea se simte diferit și în timp ce este suficient pentru noi — nu este pentru unii oameni.
nu urâm copiii.
de fapt, amândoi ne plac foarte mult copiii. Mă simt în mod constant apărând decizia prin supracompensarea adorației mele pentru copii (mult mai mult decât soțul meu). Au existat câteva — majoritatea mai în vârstă-femei care cred că pentru că am ales să nu avem copii, înseamnă că nu ne plac. Sigur, nu-mi place un copil țipând într-un restaurant, dar cred că cei mici sunt adorabil, fascinant inteligent, prostie, amuzant și doar în general ființe umane mari.
ne-am gândit să avem copii.
ca doi oameni foarte analitici, am avut cu siguranță conversația „copil”. La urma urmei, suntem căsătoriți de peste 13 ani și am simțit o cantitate copleșitoare de dragoste pentru nepoata și nepotul nostru.
ca orice subiect în căsătorie, verificăm pentru a ne asigura că suntem încă pe aceeași pagină unul cu celălalt, dar suntem foarte mulțumiți ca un duo.
pur și simplu nu pot avea totul.
oricât de mult mi — ar plăcea să mă prefac că aș putea face cu ușurință lucrul cu mama, munca, soția, călătoriile și prietenii-nu cred că este posibil pentru mine. Lista lucrurilor mari de viață pe care le am și încerc să le echilibrez mă face foarte fericit — și pentru asta sunt incredibil de recunoscător. Ca femei, se așteaptă să ne asumăm atât de mult și știu că ceva ce ne place ar trebui să dea dacă am deveni părinți.
suntem o familie.
mă distram perfect la nunta unui prieten când o femeie a spus: „nu vrei o familie?”Acest lucru mi-a rănit într-adevăr sentimentele, dar am fost prea prost pentru a răspunde. Am o familie cu mama și frații mei și bunica și mătușile și verii. Prietenii mei sunt ca o familie, dar cel mai important, viața pe care am construit-o cu soțul meu și căsnicia fericită (împreună cu animalele noastre dulci) se simte ca o familie pentru noi.
nu înțeleg de ce oamenii ne întreabă atât de des.
sunt în mod constant uimit de cât de des oamenii întreabă dacă avem copii — sau au făcut comentarii despre infertilitate. Sincer, sunt curios de ce le pasă oamenilor.
nu a trebuit să ne confruntăm cu lupta copleșitoare a infertilității, dar atât de mulți dintre prietenii noștri au făcut-o și când întrebi pe cineva despre planificarea familială, poate fi sfâșietor. Indiferent dacă întrebați o singură persoană, un cuplu căsătorit sau o familie cu un singur copil — cel mai bine este să așteptați ca informațiile personale să fie oferite în loc să fie curioase.
am atât de mult respect pentru părinți.
creșterea copiilor pare atât de dificilă. Treaba ta e mult mai grea decât ce fac eu. Aveam 8 ani când s-a născut fratele meu mai mic și l-am ajutat să-l cresc. Am avut grijă de frații mei și am avut grijă de părinții mei. Am fost și dădacă. WHEW. Slujba ta este atât de grea, și în timp ce eu sunt sigur că te droghezi că nu voi ști niciodată, eu respect cât de mult de lucru este nevoie pentru a fi un părinte.
nu veți putea să ne vorbiți, așa că vă rugăm să nu mai încercați.
am prieteni părinți și familie care înțeleg alegerea noastră de a nu avea copii, dar am avut, de asemenea, la fel de mulți încearcă să ne vorbească în ea. De la a ne spune: „ați fi părinți atât de buni!”pentru a” nu vei iubi pe nimeni ca propriul copil.”știu că oamenii au intenții bune, dar nu aș încerca niciodată să conving pe cineva să nu aibă copii. Cred că e loc pentru fiecare să fie fericit în propriile noastre decizii. În plus, vei avea mereu pe cineva cu care să ai grijă.
nu suntem noi împotriva ta.
sunt frustrat de dialogul părinte vs.non-părinte care este creat de societate și mulți dintre noi continuă să încurajeze. Nu mă voi preface că părinții nu te diferențiază de un non-părinte — tu ai născut un copil și eu nu. Dar există o mulțime pe care ne putem oferi reciproc — de la sfaturi de carieră la sprijin pentru durere până la prietenii de — a lungul vieții-care celebrează diferențele noastre și se ridică reciproc.
viețile noastre nu sunt perfecte.
da, călătorim și mergem la o mulțime de filme și facem tot ce fac oamenii care nu au copii. Fotografiile noastre din Paris sunt pozele din prima zi de școală ale copilului tău-și cred că ar trebui să fie OK. Dar în viața de zi cu zi, există mai puține momente instagramabile pentru noi toți, nu? Cariera mea de scriitor independent seamănă cu ceva mai aproape de o mizerie fierbinte de pijamale și picioare nebărbierite decât Carrie Bradshaw și am trecut prin multe minime de viață. Nu voi pretinde că a fi fără copii este viața ideală-este doar ideală pentru noi.
suntem fericiți.
În cele din urmă, așa cum am menționat mai devreme, soțul meu și cu mine suntem h-a-p-P-y. căsătoria noastră fără copii nu se simte ca și cum ar lipsi-suntem plini de dragoste, emoție, provocări și așteptăm cu nerăbdare viitorul — chiar dacă bebelușii nu fac parte din ea.
această poveste a fost publicată inițial în iunie 2017.